miercuri, 23 septembrie 2009

To be or not to be ...

When I die, my hopes and prays go to dying while I am asleep. So that the visions of the Death that comes to me be merely the illusions of dreams. Tormented … between trying to please everyone else and doing something that would shock those around you. What would you choose between a healthy mind and soul or a miserable life amongst today’s so called society? Trying to be the perfect citizen only makes you lose hope and will to be yourself and become no more than a machine, driven by the rules and moral degradation of our society.

joi, 4 iunie 2009

Vise...

Lungi coridoare si pline de vise
de negrul obscur eu ma freamat
caci lumea imi pare mai neagra.
Ciudat e acest intuneric
si lumea odata cu el,
fiind la rascruce de drumuri
ma-nchin ca sa stiu unde merg.

joi, 16 aprilie 2009

Forma fara fond

De ceva zile ascult o singura melodie pe repeat... Nu stiu, ma linisteste, imi da putere si in acelasi timp ma goleste de orice continut ... devin ca un zombie... eu va pun melodia ... poate simtiti si voi acelasi lucru ... sau poate sunt eu irecuperabil cine stie

miercuri, 8 aprilie 2009

Rationament asupra vietii

Semi-întuneric, racoare si liniste. Clipele „perfecte” pentru o minte si un suflet obosit sa se reculeaga.
Ca o sabie cu dublu tais singuratatea asta… iti ascute simturile dar te si omoara incetul cu incetul.
Intr-un oras ca acesta pana si pe strada, in mijlocul forfotei milioanelor de locuitori, poti fi singur.
Te detasezi pur si simplu de toate, le ignori si oricum stii sigur ca si tu vei fi ignorat la randu-ti.
Ah ce diabolica e viata asta. Astazi esti in culmea fericirii iar maine parca nu mai esti acelasi om. Uneori ma intreb daca acolo sus cineva isi bate joc de mine sau daca imi fac eu cu mana mea rau. Sortit unui rationament permanent viata chiar ca ti se pare eterna.
Daca ar fi sa alegem extremele, fie nu avem pic de rationament si ne traim toata viata pe baza primului impuls, dar asa nu realizam ce se petrece in jurul nostru si cand trece timpul pe langa noi, fie viata la fel de patetica a rationalistului descrisa mai sus, fie alegem calea de mijloc. Ah… mediocritatea, starea pe care toata lumea o uraste dar in care majoritatea ajunge sa traiasca fara a baga de seama.

luni, 6 aprilie 2009

United in Death

Daca am înțelege toți ca finalul tuturor este comun: Moartea. Cel puțin așa nu ar mai exista diferențe intre noi. Chiar daca nu avem aceiași religie: Catolica, Ortodoxa, Islamista, Iudaica, Budista... in toate religiile avem același final si anume moartea. Dar se pare ca "foamea de bani" ne-a sucit mințile... luptam, muncim, furam, omoram si cine știe ce mai facem pentru o hârtie care mâine poate nu mai are aceiași valoare ca astăzi. Daca am iubi, am ierta, ne-ar pasa, daca am înțelege ca toți suntem egali intr-un singur mod, un mod care este mai presus de toate, suntem egali in moarte. Din păcate si moartea mai nou e un mod de a-ti etala bunăstarea pe care ai avut-o in viața. Înțeleg ca Egiptenii Antici isi îngropau morții cu aur, mâncare, unelte si alte lucruri, dar ei considerau acele lucruri necesare in viața de apoi... in schimb nu pot sa înțeleg la ce le este unora folositor televizorul in viața de apoi?
Sărăcia sau bogatia pălesc in fata morții unde nu mai contează nimic si nimeni nu scăpa de soarta ei.
Ar trebui sa ne unim si sa fim mai apropiați fata de oamenii de langa noi. Ura, ironia, ignoranta, avariția si multe altele trebuie date uitării...

sâmbătă, 28 martie 2009

Dead to the world

cateodata ma intreb ce s-ar intampla daca as muri ... cum ar fi viata de zi cu zi a oamenilor asupra carora am avut [sau nu] un impact pozitiv sau chiar negativ. Cum oare ar fi fost viata celor din jurul meu fara mine ... daca eu nu m-as fi nascut? Da stiu ... cliché, dar ce sa fac daca mintea asta, cand nu te astepti, se gandeste numai la tampenii, in loc sa se concentreze asupra lucrurilor cu adevrat importante...

duminică, 22 martie 2009

Love and history

Cum se face ca intotdeauna istoria se repeta? Oricat am evolua ca om si ca umanitate vom trece prin aceleasi evenimente istorice, poate chiar mai adancite de noile “reguli” ale omenirii.
Incerc sa tin ochii deschisi … si nu in sens propriu. Altceva nu prea am ce sa spun…